joi, 25 octombrie 2012

Oameni si ziduri (sa nu spunem soareci)















Atunci cand te amesteci cu oameni fara coloana, mici si obscuri si ai asteptari fata de ei ... nu poti decat sa ajungi dezamagit.
In fiecare dintre noi exista sperante. Dar cum sperantele sunt de fapt proiectiile proprii asupra oamenilor din jur...si cum nimeni nu e perfect, dar unii se straduiesc sa fie cat mai jos ... sperantele sunt grav avariate.
Nu poti sa traiesti drept in lumea strambilor. Cei care au gresit au cel mai mare tupeu. Frapant e cum intotdeauna cel care are dreptul la replica se abtine, dar micii aghiotanti mizeri...latra in cercuri.
Eu zic asa: "Priviti-va si .... taceti! e singurul lucru pe care il puteti face".

Si o noua invatatura insusita recent ... nu trece cu vederea partile grave... nici chiar atunci cand iubesti.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu