Ce mai fac?

Ma tratez cu muzica ... de orice :)

Stelele de pe cerul camerei mele

E ciudat cum unele lucruri prind radacini in noi…radacini atat de adanci incat le invie si ultima picatura de roua de dupa o noapte uscata de final de vara. Si imediat dupa, sus-ul devine jos.

Ma invart intr-o spirala, tot ce fac lasa urme in spate … si atunci cand inchid ochii si pasesc mai usor, ca sa ma aud pe mine in interior… ma ajung si trec peste mine… si ma trezesc in plina furtuna.

Sa fie oare de vina toamna … sa fie de vina o alta toamna, care inca alearga nebuna printre stelele de pe tavanul camerei mele?

Prin vis

Visam o viata implinita. Visam casa perfecta ... gradina verde ... aleile pietruite si ferestrele largi prin care intra tot soarele ... magnolia de langa terasa ... cainele lancezind la soare. Visam excursiile prin care ne trecem lumea intreaga pe sub ochi. Visam cum vom munci cu pasiune. Visam atat de multe lucruri pe care mana nu le poate scrie aici ...

Visam mult si fiecare vis e o incercare de a pasi inainte.

Iar uneori ne trezim pusi fata in fata cu un vis pe care nici nu l-am avut. Si asta ne umple de speranta sau ne bulverseaza.  

Si daca suntem norocosi ne dam seama ca visul adevarat este acela ca putem visa ... 

T.I.M.P.

Se spune ca e timp pentru toate ... ca avem intotdeauna timp pentru lucrurile importante ... 

Dar ce ne facem atunci cand timpul ne ramane prea mic?

Adevarul

Adevarul despre "adevar" e ca ... doare.

Asa ca ... mintim...

O sa imi tin ochii strans inchisi…

O sa imi tin ochii strans inchisi…ca atunci, dimineata, cand te trezesti si esti undeva intre vis si realitate. In acel unic moment, totul e posibil si orice fantezie e a ta. Visul in care erai curge si se impleteste ca parte din real… Si zambesti…

Apoi … deschizi ochii … soarele te loveste cu putere … si realizezi …

O sa imi tin ochii strans inchisi…

LA .... ANI!

Acum 2 ani, pe vremea in care oamenii inca ma faceau sa cred ca exista, s-a nascut o poveste ... Povestea Cristinei ;)