Si cum in jur se schimba toate ... Cum o evolutie e normala (evolutie sau involutie, dar o miscare intr-o directie e de dorit) ... si blogul meu se schimba.
Cum? Inca nu stiu ... probabil va deveni mult mai personal, intr-un mod care si mie imi este necunoscut in acest moment.
Va urma...
marți, 7 august 2012
luni, 6 august 2012
Ganduri...inceput de intrebare
Uneori furtunile sunt mute…pornesc brusc…te pierd in
zbuciumul lor...ai senzatia ca vezi o urma de lumina…si deodata se termina…la fel de brusc...si ai cazut...
Te trezesti, din cand in cand, din viata ta si te gandesti care a fost rostul a
tot ce ai trait.
Din pacate de multe ori am senzatia ca, din ceea ce traiesc, oamenii
nu inteleg nimic. Si mi-e frica de aceeasi cadere si mie. Fac aceleasi greseli, aleg acelasi tip de oameni, ajung in acelasi impas. Nu inteleg cum in jur se
petrec atat de multe lucruri care nu au nici o legatura cu mine…si totusi
oamenii asa traiesc…fara rost, fara zbateri, fara principii si fara vise.
Oare cum o sa imi dau seama cine e sub masca de langa mine?
joi, 19 aprilie 2012
Adevarul cum mi-a aparut azi
Adevãrul e greu de spus.
Adevãrul e... ciudat.
Si, de cele mai multe ori, adevãrul doare.
Oamenii spun cã vor adevãrul. Dar oare chiar vor sã-l afle?
Adevãrul e dureros...
De fapt nimeni nu vrea sã-l audã, mai ales dacã doare.
Câteodatã spunem adevãrul, pentru cã adevãrul e tot ce putem sã oferim.
Uneori spunem adevãrul pentru cã trebuie sã-l spunem cu voce tare ca sã-l auzim si noi cu adevãrat
Si uneori spunem adevãrul, pentru cã nu putem sã ne abtinem.
Si uneori, le spunem adevãrul,
pentru cã... le datorãm mãcar atât.
(azi mi-am gasit ideile in Grey's Anatomy)
luni, 13 februarie 2012
Dragostea de o luna
Cred ca ma voi inchide in casa daca mai vad o singura inimioara rosie de catifea de cel mai prost gust … sau vreo reclama vesela cu luna iubirii.
Norocul nostru ca avem o luna din cele 12 in care iubim ... si acea luna e bine stabilita, ca nu cumva sa uitam si sa avem un gest frumos fata de persoana iubita in alte luni.
Oricum daca nu urla radioul si TV-ul, daca afisele de prin oras (cu evenimente pline de dragoste) nu imi scot ochii, nu as stii cum sa iubesc si mai ales cand...
joi, 2 februarie 2012
Semn de viata
Si pentru ca am parasit aceste "meleaguri" ... nu puteam sa revin aici decat cu ceva bun...
ascult noul album Leonard Cohen ... nu amanati sa o faceti si voi :)
"Sometimes I'd head for the highway
I'm old and the mirrors don't lie
But crazy has places to hide in
That are deeper than any goodbye"
ascult noul album Leonard Cohen ... nu amanati sa o faceti si voi :)
"Sometimes I'd head for the highway
I'm old and the mirrors don't lie
But crazy has places to hide in
That are deeper than any goodbye"
miercuri, 21 decembrie 2011
CATRE
Si pentru ca se pare ca nu am ucis blogul nici anul asta ... o sa imi permit ca prima postare de dupa "moarte" sa fie una cu un caracter extrem de personal in care ma voi adresa unui om din "foarte" apropierea mea. Si o sa ii spun nu doar sa citeasca, ci sa si gandeasca ce incerc sa ii transmit (asa cum stiu eu mai bine ... prin cuvintele altcuiva).
"În fiecare zi, ne batem joc
De pasari, de iubire si de mare,
Si nu bagam de seama ca, în loc,
Ramîne un desert de disperare.
Ne amageste lenea unui vis
Pe care-l anulam cu-o sovaire;
Ne reculegem într-un cerc închis
Ce nu permite ochilor s-admire;
Ne rasucim pe-un asternut posac,
Însingurati în doi, din lasitate,
Mintindu-ne cu guri care prefac
În zgura sarutarile uzate;
Ne pomenim prea goi într-un tîrziu,
Pe-o nepermis de joasa treapta trista:
Prea sceptici si prea singuri, prea-n pustiu,
Ca sa mai stim ca dragostea exista.
În fiecare zi, ne batem joc
De pasari, de iubire si de mare,
Si nu bagam de seama ca, în loc,
Ramîne un desert de disperare."
De pasari, de iubire si de mare,
Si nu bagam de seama ca, în loc,
Ramîne un desert de disperare.
Ne amageste lenea unui vis
Pe care-l anulam cu-o sovaire;
Ne reculegem într-un cerc închis
Ce nu permite ochilor s-admire;
Ne rasucim pe-un asternut posac,
Însingurati în doi, din lasitate,
Mintindu-ne cu guri care prefac
În zgura sarutarile uzate;
Ne pomenim prea goi într-un tîrziu,
Pe-o nepermis de joasa treapta trista:
Prea sceptici si prea singuri, prea-n pustiu,
Ca sa mai stim ca dragostea exista.
În fiecare zi, ne batem joc
De pasari, de iubire si de mare,
Si nu bagam de seama ca, în loc,
Ramîne un desert de disperare."
(In fiecare zi - Romulus Vulpescu)
marți, 6 decembrie 2011
Si povestile pot fi rescrise...
"Prima greseala e cea mai placuta
Cand stii c-ai pierdut, dar mai crezi in castig"
Cand stii c-ai pierdut, dar mai crezi in castig"
Abonați-vă la:
Postări (Atom)